Despre partidul "gândacilor" din India
Citește până la final pentru un TikTok foarte bun
Poți susține #peinterneți
Nu te costă decât o cafea pe lună. Primești încă o ediție pe săptămână, cea de joi, cu tactici și strategii aplicabile de social media. Simple as that!
Un partid apolitic de stânga a rupt pe Instagram
India are un nou star (a)politic (momentan): un gândac generat cu AI, cu un hoodie de parcă a ieșit dintr-un film al lui Tron, care conduce un partid satiric cu mai mulți followeri pe Instagram decât BJP, cel mai mare partid politic din lume după numărul de membri.
Nu e o glumă. Sau e o glumă, dar una care funcționează cu o seriozitate dezarmantă.
Vreau să vorbim azi un pic despre ce se întâmplă în India și cum câțiva tineri, cu o strategie bună de online, au reușit să producă o mișcare care-i face acu pe demnitarii indieni să tremure olecuță.
De unde a venit gândacul
Pe 15 mai 2026, Surya Kant, judecătorul-șef al Curții Supreme a Indiei, i-a comparat în sala de judecată pe tinerii șomeri care se orientează spre activism civic și social media cu „gândaci” și „paraziți ai societății”. A doua zi, Abhijeet Dipke, un absolvent de 30 de ani de la Boston University cu background solid în comunicare politică, a lansat pe X un anunț scurt: a creat o platformă „pentru toți gândacii de acolo”.
Criteriile de eligibilitate: să fii șomer, leneș, chronically online și să ai „abilitatea să faci rant profesionist”.
În 24 de ore, Cockroach Janta Party (CJP) avea un site, un cont de Instagram și zeci de mii de înscrieri printr-un Google Form. Dipke a construit totul folosind unelte AI, inclusiv Claude și ChatGPT, pentru design, manifesto și identitate vizuală.
Săptămâna care a urmat a arătat că mișcarea a atins ceva real.
Numerele care nu au precedent
În patru zile de la lansare, CJP-ul a depășit contul oficial BJP (cum am zis, cel mai mare partid din India) pe Instagram. Într-o scurtă comparație, la momentul depășirii ca-n F1, “tinerii gândaci” aveau doar 56 de postări și 10,9 milioane de followers. Pe scurt: handbook în viralitate.
Până pe 21 mai, contul depășise 14 milioane de followeri și devenise mai popular decât Congress, cel de-al doilea mare partid din India. Până pe 1 iunie, site-ul oficial al CJP raporta 22,5 milioane de followeri.
In lumea asta globală a social media, motivul pentru care vorbesc despre asta și nu altceva e că-i un record absolut la nivel de mișcări social-politice în social media, în timp și spațiu. Sunt oameni, cum e Adam Bumas de la Garbage Day, care se ocupă literalmente de documentarea internetului în cifre și subiecte, iar acesta e unul care stă detașat de pluton cu mult.
Singura comparație apropiată a fost brazilianul Felipe „Felca” Neto, care adunase 10 milioane de followeri într-o lună în 2025 după un documentar viral. CJP a dublat acel număr în mai puțin de două săptămâni.
Dipke personal a devenit al treilea cel mai urmărit cont nou de pe Instagram în mai 2026, cu peste un milion de followeri noi pe contul propriu.
Bun, dar cu ce se ocupă acest partid (a)politic?
Și asta e partea interesantă pentru oricine lucrează în comunicare sau community building, pentru că CJP nu e un partid, nu e un brand, nu e un cont de influencer. E ceva hibrid pe care nu l-am mai văzut organizat atât de coerent.
CJP nu e înregistrat la Comisia Electorală din India (MOMENTAN). Nu are sediu, nu are angajați cu salariu, nu are buget de fundraising. Site-ul e o combinație de manifesto ironic și formular de înscriere, cu o estetică undeva între un inside joke și o glumă devenită serioasă prin repetare.
Criteriile de aderare le-am menționat și mai sus, iar adeziunea este gratuită, permanentă, revocabilă doar de tine. Sediul: „oriunde merge wi-fi-ul”. Băieții ăștia s-au pus bine de tot pe șuste.
Dar sub ironia asta, există cinci cereri politice concrete și nenegociabile: reformă judiciară, integritate electorală, 50% reprezentare feminină în Parlament și Cabinet, anularea licențelor de broadcast pentru trusturile Ambani și Adani, și o interdicție de 20 de ani pentru parlamentarii care și-au schimbat partidul să mai candideze sau să ocupe funcții publice.
Adică râdem, glumim, dar nu părăsim incinta.
Să vorbim un pic de community building…
Dipke are un background specific care explică mult: a lucrat anterior cu echipa de social media a Aam Aadmi Party între 2020 și 2022, contribuind la conținut bazat pe meme-uri în campania pentru alegerile din Delhi. Adică știe cum funcționează comunicarea politică internet-first și a aplicat-o cu precizie.
Strategia a avut trei piloni.
Primul: mascota AI. Gândacul generat cu AI, cu hoodie-ul ăla discutabil și cu o energie vizuală ironică și satirico-socialistă (un poco), a funcționat ca un sistem de recunoaștere instantaneu. Un stâlp vizual care nu costa nimic și era infinit replicabil. Adgully l-a descris ca un caz de studiu în „programmatic activism”: meme hipertargetat cu criterii de eligibilitate ironice și avatare AI care au ocolit complet footprint-ul digital al partidelor clasice.
Al doilea: reclamarea identitară. Politicienii au tot insultat oameni, iar uneori cineva transformă insultele în identitate. Tories, Quakers, Sufragetele, Queer, toate sunt etichete peiorative transformate în surse de mândrie colectivă. CJP a făcut același lucru în 24 de ore, cu un hashtag (#MainBhiCockroach, „Și eu sunt gândac”) care a explodat în toată India. Voluntarii au apărut la acțiuni de curățenie și proteste îmbrăcați în costume de gândaci. Offline-ul a urmat online-ul.
Al treilea: conținut cu greutate în context. Postările nu sunt random. Primul post important a fost un plan în cinci puncte de reformă. Postările ulterioare au cerut demisia ministrului Educației, în contextul scandalurilor cu examenele NEET și CBSE din mai 2026, unde 2,2 milioane de studenți au trebuit să susțină din nou examenul după ce răspunsurile oficiale s-au scurs online. Au lansat și un cântec oficial și video-uri de campanie generate cu AI.
Know your platform
Contul de X al CJP a fost suspendat rapid, „în urma unei cereri legale”, la fel cum site-ul a fost blocat în India pentru câteva zile. Guvernul Modi a impus în ultimii ani restricții tot mai agresive față de critica online, iar X s-a dovedit mult mai vulnerabil la astfel de presiuni.
Instagram a ținut. Și a amplificat.
Băieții de la Garbage Day observă ceva important: Instagram are reputația de platformă statică, cu un algoritm care îngheață noii veniți. Dar când ceva capătă masă critică suficientă, același algoritm care a blocat creșterea devine un motor cu reacție pentru contul respectiv.
De asemenea, știm că Instagram nu este neapărat platforma viralității. Cel puțin nu în zonele mici geografice, dar iată că funcționează cu brio în vastele locuri precum India, America de Sud sau Statele Unite.
Ce înseamnă asta dincolo de India
CJP e primul caz documentat clar în care o mișcare cu cereri sociale concrete a folosit AI, internet-first community building și satira digitală ca principale instrumente politice și a câștigat mai mult spațiu decât adversarii de dreapta extinsă într-un timp record.
Nu e o mișcare improvizată. Dipke a știut să calibreze tonul: suficient de ironic ca să fie memeable, suficient de serios ca să nu fie ignorabil. A știut să construiască o identitate vizuală instantanee cu unelte gratuite. A știut că Google Form-ul e mai democratic decât orice aplicație fancy de membership.
Un sondaj Livemint din 2026 arăta că 29% dintre tinerii indieni evitau complet angajamentul politic, iar doar 11% erau membri ai unui partid. CJP a convertit frustrarea aia în participare, fără să le ceară nimic în schimb.
„Gen Z a renunțat la partidele politice tradiționale și vrea să creeze propriul front politic într-un limbaj pe care îl înțeleg”, a spus Dipke pentru BBC.
Nu știm dacă CJP va conta în alegeri, asta în cazul în care se hotărăsc să devină un partid politic. Lecția aici vine însă din partea, în primul rând, al stângii care n-a știut absolut deloc să descoasă ițele social media politice, a algoritmilor și să vorbească pe limba unui tineret ce va deveni audiență principală soon enough.
If there is something coming up around the world este felul cum Gen Z-ul va dori să arate și să vorbească politică. Să facă politică. Și ceva-mi spune că va arăta prea puțin cu felul cum o vedem noi astăzi.
Ne place să ne scăldăm în dezinformare
În noaptea de 28 spre 29 mai 2026, o dronă rusească Geran-2 a lovit acoperișul unui bloc din Galați. Ministerul Apărării Naționale a confirmat oficial originea, prezentând probe cu inscripțiile parțiale „ГЕРАНЬ 2” identificate pe resturi. Președintele Nicușor Dan a declarat pentru BBC că drona făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care vizau portul Reni din Ucraina și a fost deviată pe teritoriul României după ce fusese lovită de apărarea ucraineană.
Narativele false au apărut pe rețele în câteva minute de la impact.
Scenariul 1: „drona era ucraineană.” Varianta de bază a Kremlinului, reluată de Diana Șoșoacă la Russia Today, de Sorin Roșca Stănescu pe mai multe platforme, de Cozmin Gușă și de o serie de site-uri identificate de Context.ro ca parte din Rețeaua Minciunilor, - această infrastructură de dezinformare pro-Kremlin documentată de 13 echipe editoriale din Europa Centrală și de Est.
Scenariul 2: „drona a căzut la fix.” Adică întregul incident ar fi o înscenare pentru a grăbi semnarea contractelor din programul european de înzestrare militară SAFE. Robert Turcescu a postat această ipoteză pe Facebook și a șters-o ulterior, dar narativul a continuat să circule. Ion Cristoiu a scris că „există indicii că a fost organizat în comun cu ucrainenii”, declarație preluată și amplificată de TASS, agenția de stat a Rusiei.
Scenariul 3: „drona era prea slabă ca să fie rusească.” Pagini anonime de tip Larisa Spune au strâns mii de reacții cu ideea că „o butelie de gaz a dărâmat jumătate de bloc”, deci o dronă nu putea produce atât de puține pagube. G4Media a documentat că aceste postări au strâns sute de mii de vizualizări în mini-vacanța de Rusalii, după confirmarea oficială.
Tristan Tate, anchetat de DIICOT, a adunat 800.000 de vizualizări pe X susținând că Ucraina a redirecționat drona sau a atacat direct Galațiul. Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, a negat că ar fi afirmat el că drona e rusească, atribuind informația „presei cualiției” (n.r. de guvernare), deși Ministerul Apărării confirmase originea pe baza analizei criminalistice.
Centrul pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului de Securitate Național al Ucrainei a emis un raport oficial care descrie campania ca urmând „scenariul clasic de transfer al vinei”: atribuirea incidentului Ucrainei ca provocare planificată pentru a atrage NATO în conflict.
Dragoș Stanca, inițiatorul Ethical Media Alliance, a explicat mecanismul tehnic: în 2026, activitatea de tip comentarii, like-uri și share-uri poate fi automatizată complet. Fermele de boți generează comentarii instantaneu pe baza unor cuvinte-cheie, motiv pentru care narativele false au apărut în secunde după publicarea știrilor oficiale.
Încep tot mai tare să cred că internetul are o dată de expirare sau această dată i se apropie. Unde dată de expirare înțelegem suportabilitate pentru un anume IQ. Nu, nu mă ascund după cuvinte elitiste, ci pur și simplu îmi dau seama, pe zi ce trece, că:
statul român este fie incapabil, incompetent sau neputincios în fața valurilor de dezinformare de pe platformele de sociale;
rețelele de socializare nu se vor auto-reglementa niciodată și nici nu vor dori să ofere transparență și sunt vinovate, în primul rând, pentru felul în care se discută astăzi despre democrație;
techno-frații din Sillicon Valley și deținătorii acestor platforme sunt, prin definiție, niște sociopați care doresc full control & overview over our data (vedeți înfrățirea lor frumoasă cu Trump);
boții și slopul ne vor face conținutul atât de irelevant și slab calitativ, încât nu vom mai dori să petrecem timp în feeds;
internetul viitorului aparține unor comunități închise, subject based, unde intri să vezi ce te interesează și apoi îți vezi de drum;
Nu există nimic fără educație, dar mi-e teamă că pentru România acest drum este pierdut. În timp ce pe afară se discută de impactul dezinformării și viitoarele războaie deep fake cu AI, Românii nu știu nici măcar să discearnă realitatea din fața ochilor (țineți minte huiduielile către Nicușor, la fața locului).
At this point, what matters anymore?
Reclama asta de la Nike…
Am uitat complet de Nike. Au ieșit din schema mea de referințe după ce au luat niște decizii de comunicare strategice dubioase.
În fine, după ce Adidas a dat bufa cu actori și fotbaliști celebri, Nike i-a adunat pe absolut toți laolaltă. Ce-a ieșit? Oh well….
Viitorul short videos
Tiktok failed to load.Enable 3rd party cookies or use another browser
Niște linkuri
Dezinformările despre drona din Galați, documentate de G4Media în proiectul Social Media Monitoring
Context.ro despre Rețeaua Minciunilor, investigația transfrontalieră în 13 țări despre infrastructura de dezinformare pro-Kremlin din Europa Centrală și de Est
Despre strategia de promovare și comunicare a filmului Obsession, pe care nu știu dacă l-ați văzut sau nu, dar merită să citiți