A fost omul pe lună? Românul nu crede
Eu doar întreb, nu zic că nu, dar întreb
Poți susține #peinterneți
Nu te costă decât o cafea pe lună. Primești încă o ediție pe săptămână, cea de joi, cu tactici și strategii aplicabile de social media. Simple as that!
Om pe lună? Nah
Dacă nu văd io cu ochii mei, nu s-a întâmplat. OK?
Pe 1 aprilie 2026, NASA a lansat Artemis II. Patru astronauți: Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și canadianul Jeremy Hansen au plecat spre Lună la bordul capsulei Orion. Prima misiune cu echipaj uman dincolo de orbita joasă a Pământului de la Apollo 17 încoace, adică de mai bine de cincizeci de ani. Pe 6 aprilie au dat roată la “satelitul natural al Pământului”, au văzut fața ei ascunsă cu ochii lor, au fotografiat un Earthset, o eclipsă solară, și au observat în timp real meteorite lovind suprafața selenară, adică un fenomen rareori observat și care a stârnit urale în centrul de control de la Houston.
Pe scurt, putem spune că oamenii de știință, în special cei obsedați de spațiu, au avut multe zile umede la rând.
Și sub fiecare postare românească despre asta? Mii de comentarii. Aceleași, în variații fără sfârșit. Că totul e o minciună. Că NASA filmează în studiouri Disney. Că Stanley Kubrick regizează aselenizările, cumva, de dincolo de mormânt. Că rachetele se vor lovi de o cupolă de sticlă pentru că Pământul e plat.
Bine ați venit în internetul românesc din 2026.
Șonka vs. the world
Dacă ești pe internet și ești interesat de astronomie, îl știi pe Adrian Șonka. Astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, om se ocupă și cu popularizarea acestei științe cu mult umor și răbdare, și autor al cărții Farfurii Planetare, dedicată explicit demontării teoriei Pământului plat. Înainte scria mai mult despre stele și nu se lua nimeni de el. Din momentul în care a început să scrie mai mult despre aselenizări și Pământul plat, au început triggerele. Românii deep s-au simțit lezați.
Sunt două tipologii, spune el: cei care îl înjură că „e cu NASA” l-au întrebat serios câți bani ia de la NASA, deși nu ia niciun ban și cei cu religia, care vor să amestece totul. Pentru că de frica lui Dumnezeu nu putem face nimic.
Dar dincolo de tipologii, există o observație mult mai interesantă pe care o face Șonka și care pune fenomenul într-un alt cadru: „Ei nu se ceartă cu Luna. Ei se ceartă cu lumea în care trăiesc. Luna e doar pretextul.” Scepticismul față de aselenizări nu e o problemă de informare, ci una de încredere. Conspiraționiștii nu contestă fizica, ci oamenii.
Ceea ce e o distincție importantă. Let me dive deeper…
12 variante ale aceleiași minciuni
M-am uitat peste articolul ăsta de la Antena 3 care a sumarizat câteva mii de comentarii conspiraționiste de sub postările despre Artemis II și le-a grupat în 12 teme principale. De la „Pământul e plat” la „Stanley Kubrick a regizat totul”, fiecare temă are propria logică internă impermeabilă la orice contraargument. Că îi arăți fotografii, dovezi, date fizice, că aduci roci de pe Lună, nu contează.
Conspirațiile de import cu succes în România sunt cele care merg mână-n mână cu neîncrederea românilor în autorități. Nu e o teorie a Lunii false. E o teorie despre faptul că nu poți avea încredere în nimeni, niciodată. Luna e doar cel mai vizibil simbol al momentului. Iar rețelele sociale sunt aici ca să pună în lumină, acum, absolut toate părțile implicate ale unei opinii ce țin de un subiect.
Nu mai suntem în epoca selectivă a informației, ci în cea a abundenței. Acolo unde specialistul stă la aceeași masă cu analfabetul funcțional. Și nu-mi pasă dacă sună cinic, ăsta e adevărul. Asta e ceea ce abundența informațională ne-a adus.
Și ca să completăm tabloul: faptul că SUA nu a mai încercat să repete succesul Apollo în deceniile care au urmat este unul dintre argumentele principale ale conspiraționiștilor, deși majoritatea experților consideră că explicația reală este că voința politică de a investi în programe de tipul Apollo pur și simplu nu-și mai avea miză odată ce “cursa” a fost câștigată. Dar logica conspiraționistă nu funcționează cu „pur și simplu nu mai aveau motive”, ci cu „bineînțeles că au ceva de ascuns”.
Bun, dar câți sunt oameni reali?
Întrebarea legitimă care urmează e: câtă parte din volumul ăsta de comentarii e organic și câtă e amplificată artificial?
Nu am săpat adânc în comentariile postării lui Șonka, par egzample, dar avem indicii serioase că nu e totul organic. Ce pot să afirm cu siguranță din micul research e că majoritatea oamenilor vin din zona “turul 2 înapoi” și “georgescu președinte”. Sunt acolo și conturi dubioase, cu avataruri care nu sunt din sfera organică.
Șonka însuși observă că atacurile „par a fi oameni reali, majoritatea”. Ceea ce nu exclude că o parte din amplificare e coordonată. Oamenii reali și boții nu se exclud reciproc într-un ecosistem de dezinformare. Mai degrabă oamenii reali sunt cei care pornesc o mișcare, iar boții intervin doar să întrețină focul și să-l amplifice artificial.
Like idea, Universitatea Cambridge a lansat Cambridge Online Trust and Safety Index (COTSI), un instrument care urmărește în timp real prețurile pentru verificarea conturilor false pe mai mult de 500 de platforme. Conturi false pot fi cumpărate cu doar 8 cenți, alimentând manipularea online la nivel global. Același studiu a găsit legături puternice cu sistemele de plată rusești și chinezești, iar limba de pe site-urile furnizorilor sugerează că mulți dintre aceștia sunt ruși.
AI-ul generativ înseamnă că roboții pot acum adapta mesajele pentru a părea mai umane. Armatele de roboți devin din ce în ce mai convingătoare și mai greu de detectat.
Deja în contextul alegerilor din România din 2025, purtătorul de cuvânt al MAE avertiza că în timpul alegerilor prezidențiale se vedeau semnele interferenței Rusiei. Nu e un salt uriaș să presupunem că aceleași mecanisme funcționează și în spațiul de știință, unde lipsa de încredere în instituții e și mai ușor de alimentat.
Zona aceasta a pseudo-științei precum și anularea gândirii critice prin murdărirea subiectelor factuale, chiar de ordin științific, reprezintă unul din obiectivele războiului hibrid.
Problema aia și mai adâncă
Noi râdem și identificăm niște situații foarte triste, care mai departe se vor amplifica și ne vor influența viețile tuturor, așa cum a fost situația la alegerile precedente.
Există o tentație confortabilă de a pune tot pe seama manipulării externe și a boților. E mai simplu așa, dar cum am ajuns aici, de fapt? De ce România și spațiul online românesc este un teren atât de fertil pentru toate idioțeniile?
România cheltuie aproximativ 0,38% din PIB pentru cercetare și dezvoltare. Este cel mai scăzut nivel din întreaga Uniune Europeană. Iar asta se vede. Astronomia nu se predă în școli. Gândirea critică e un concept mai mult decorativ în curriculum. Nu poți construi anticorpi împotriva dezinformării dacă nu ai un sistem imunitar funcțional.
Șonka poate demonta oricâte teorii vrea. Factual.ro poate face fact-checking. Jurnaliștii pot citi mii de comentarii și le pot clasifica în 12 categorii. Dar niciuna dintre astea nu rezolvă problema de la rădăcină. Dezinformarea nu e o problemă de conținut, e o problemă de încredere și educație. Iar astea se fac doar cu investiție solidă, de-a lungul unei perioade lungi de timp și-n mod constant.
Între timp, Artemis II se întoarce spre casă cu fotografii pe care omenirea nu le-a mai văzut de la Apollo. Și sub postările cu ele, aceleași comentarii de la niște oameni pe care nici nu-i poți învinui pentru c-au ajuns unde sunt astăzi. Ei au fost trădați demult.
Mr. Beast rupe norma cu 1M de live viewers
It’s not like I like the guy, you know, dar când vine vorba despre mastering YouTube, Mr. Beast chiar este șef pe tarla.
Pe 5 aprilie, mega influencerul a adunat 50 dintre cei mai urmăriți streameri, vreo 1,5 milioane de dolari în giveaway-uri, și a scos un număr care face orice director de marketing să plângă în pumni: 1M de viewers concomintent la clip.
Cum a funcționat: în weekendul ăla cu 4-5 aprilie, Jimmy Donaldson a urcat un video în stilul Beast Games unde streameri ca Pokimane, Ludwig sau Fanum s-au bătut pentru un premiu de 1 milion de dolari. Jocuri, provocări fizice, format competitiv. Patru finaliști au ajuns a doua zi într-un livestream, iar YourRAGE a câștigat. Peakul de live? 1,1 milioane de viewers concomitent. Atât de mulți încât s-au stricat chatul, poll-urile și clipping-ul pe YouTube în timp real.
Basically, omul nostru a dat damage la platformă.
De ce contează? A fost cel mai vizionat stream al lui MrBeast de la specialul de 100 de milioane de abonați din 2022. Basically a new personal best. La nivel mondial tho, recordul aparține tot unui streamer, spaniolul Ibai, cu 9 milioane de viewers concomitent. Ca referință, lansarea Artemis II de acu două săptămâni a adunat 4 milioane de viewers pe YouTube.
De ce e relevant dincolo de cifre: livestreamingul crește susținut, iar din punct de vedere strategie, zona asta de streaming are beneficiile ei. Pe măsură ce conținutul generat de AI inundă feed-urile și devine tot mai greu de distins de cel uman, live-ul devine spațiul unde creatorii construiesc încredere. Nu poți face un livestream de trei ore cu AI. Nu încă. Și oamenii simt diferența, chiar dacă nu o articulează.
YourRAGE, câștigătorul, a deschis imediat după stream propriul canal și a adunat 200K viewers, aproape dublu față de recordul său personal. A dat 150K din premiu moderatorilor de pe Twitch. Restul, la viewers prin random. Speaking about doing something for your community, you know. Mă întreb pe la noi câți ar fi făcut asta.
Niște links
TikTokerul Khaby Lame este ambasadorul Youth Olympic Games and that says a lot about what internet fame can do;
Creatorii de pe YouTube pot de-acum să dea like la comentarii în bulk;
Un articol frumos despre viața pe o stație spațială;